♦ POEM
sâmbătă, 31 mai 2025
Priveghiul buzelor: rugăciunea
aplecându-se peste cuvinte –
ele  vor aduce slavă
ploilor şi sărutărilor fierbinţi,
şi  petalelor  de crin risipite în mângâierea adierii de praznice.

Ce sfinte sunt binecuvântările
mlădiate de şoaptele  feciorelnice ale suferinţei.
În noi sunt zorile de fiecare dată
când dimineaţa deschidem ochii ca o înviere.

Îmi mântuiesc  şi eu sufletul
odată cu iarba paşilor tăi
care au îndrăznit încă o dată să salte
în iluzia păsării biruitoare peste noapte.