Poezie de vineri
sâmbătă, 31 mai 2025
Sunt singur și aștept
dar ce aștept nu știu. 
Nu vine și-i târziu...
E nis și se topește 
dar tot e frig și-i ger. 
Nu vine! Viscolește, 
ca-n sufletul meu... 
E vineri azi, ce insomnii? 
Când ești născut singurătate... 
Te naști plângând și singur 
și-așa ești și în moarte.

Ce trist dar adevăr, 
în omul efemer.