Poezii, pâine, şi lacrimi la masă cuvinte, otravă, pucioasă nerăbdare depărtări durere mă doare surâsul, întuneric, tăcere. Poezii aş mai scrie cu rouă pe o frunză putrezită de pace dă-mi inima-ncoace s-o scriu cu cuvinte ce plouă. De pâine mi-i foame şi tine pe un gând ce veneai de acasă cu zâmbet ascuns în ciorchine dobândită, pierdută mireasă. Lacrimi la masă, lacrimi la masă și dureri ce-au atins remuşcarea pe noi ne-a despărţit întâmplarea așează florile-n vază.
sâmbătă, 31 mai 2025