Potenţial

- Ar fi dac-ar fi, dac-ai crede măcar,
Destinul ne scrie c-o slovă de jar,
Pe mine, pe tine, pe noi amândoi
Pe neaua căzută, pe primele foi.

Ar fi, poate este sau poate c-a fost
Poemul în doi un etern adăpost,
O viaţă în versuri compusă târziu
Din perle albastre. Odat-am să-ţi scriu

Memorii ce trec peste gândul finit
Păşind cu speranţă spre alt infinit,
Ar fi dac-ar fi sau abia a-nceput
Povestea în care mereu am crezut.

- Mai este cum este, dar nici n-ai habar
Că viața te-aruncă în joc ca pe-un zar
Din morţi precedente, prin vânturi şi ploi,
Treceam peste timp, renăscând amândoi.

Am fost și suntem doar un singur poem,
Romantic adesea, adesea boem,
Noi aripi pereche aceluiaşi zbor
Îi suntem, iubito. Cu şchioapa măsor

Prezentul rescris de Mercur retrograd
Cu slove gravate pe stele de jad,
Ce crezi, de-am avea un întreg areal,
Am face din vers un concept mondial?

Liliana Trif & Ioan Grigoraș