Viforul se opintește-n obloane iar fulgii se uită cu jind înlăuntru lipindu-și fețele-nghețate de geam. Ținându-mi capul în poală îmi răsfiri prin plete povești despre cai plăsmuiți din troiene mânați de mirese ce își tânguiesc trădarea prin viforul care încearcă sălbatic să le smulgă cununa și vălul. Sau despre hoți de vise și despre fecioare dogorind de dorul de afi furate și duse în basme în care se trăiește veșnic. Stau și te-ascult, aproape adormit, privind prin poarta sobei la cavalcada iscată din flăcări.
sâmbătă, 31 mai 2025