“A cunoaşte-nseamnă iarnă.” Lucian Blaga - Aleargă timpul iar spre nicăieri, Doar eu călătoresc prin vremuri ninse, Cu un eon mai tânără ca ieri, Spre destinaţii reci şi neatinse De primăveri. Cu gheţuri mă-nvelesc, Din ţurţuri lungi mi-e rochia-ncropită, La polul nord, acolo locuiesc, Pe un gheţar, de nimenea iubită. Ce cauţi tu aici, cum îndrăzneşti Să te apropii, nu vezi câtă iarnă E-n jurul meu, iubite? Ce poveşti Vei scrie-n zori cu raze pe lucarnă? - Timpul e orb și-alergă prin nămeți Spre destinații doar de el știute, Strânge-l în brațe fără să regreți Clipa de ieri și primăveri trecute De prima tinerețe. Doar la pol Sunt aisberguri şi nopţi insomniace, Voi pune peste gheţuri monopol Și-ţi voi topi temuta carapace. O sa te iau în braţe şi firesc Voi ignora retorica dojană, O vară-ntreagă vin să-ţi dăruiesc Chiar dacă iarna ta-i siberiană. Liliana Trif & Ioan Grigoraș
sâmbătă, 31 mai 2025