Povestea vieții mele

Povestea vieții mele

Povestea vieții mele, n-aș putea s-o spun
fără ca ea să pară o fantasmagorie,
e rătăcirea-n lume a unui biet nebun,
ce vede-ntreaga lume ca biată aporie!

Bătrân mult prea devreme, cu sufletul albit,
încerc să văd lumina ascunsă-n întuneric
în mine port povara că eu L-am răstignit
pe Cel pe care lumea, L-a condamnat isteric!

Nu pot să-mi spun povestea, fără să par nebun,
de bine mă gândesc, prea multe nu-s de spus,
sunt doar un trecător pe-acest meleag străbun,
și m-am hrănit ca ceilalți, din Trupul lui Iisus!

Din anii mei de viață, trăit-am prea puțin,
că viața-ncepe totuși cu prima dumirire,
născut fiind în lumea de care sunt străin,
povestea vieții mele, se scrie cu iubire!