Străbate infinitul ce ziua ne desparte, Iar eu ușor voi trece al nopții dulce prag, Aici ești lângă mine și totuși ce departe Sunt clipele senine ce le-mparțeam cu drag. In taina nopții ochii mereu te-or căuta, Dar sunt ascunși în umbra strălucirii tale Si nu vor pierde-o clipă, de veghe ei vor sta Să-ți soarbă din sclipirea iubirilor astrale. Eu sunt un muritor legat în lanțul vieții, Rătăcitor prin vise și gânduri de amor, Si-aștept doar o minune în zorii dimineții: Să te-ntrupezi aievea, să fii al meu odor. Dar zorii zilei iată încet încep s-apară Si geana-mi se desprinde din lumea ta de vis, O rază maiestuoasă și blândă mă-nconjoară: E chiar privirea ta! Mă simț ca-n paradis! Iar chipul zâmbitor, și vocea cristalină Cu drag mă-nvioreaza și mă trezesc la viață, Si văd în ochii tăi acea sclipire lină Ce m-a-nsotit azi noapte și-acuma mă răsfață. Căprar Florin Sursă foto-internet
sâmbătă, 31 mai 2025