Tu ești minunea sorții scrisă printre rânduri Din poezia vieții de odinioară, De vei pătrunde iară-n eternele adâncuri Mă vei găsi în triste versuri dintr-o vară. E vara-aceea-n care două universuri S-au contopit aievea-n sufletele noastre, Redând iubirii dreptul, în nerostite versuri, Să fie ea stăpâna mirificelor astre Ce ne-au vegheat din ceruri în noapte luminând, Pustiul întunecat al vieții trecătoare Și o clipă am simțit la unison bătând, În inimile noastre a dragostei splendoare. Trecuta vară-n care ne-a răscolit iubirea. O strofă-a fost mai ieri cu rime-ncrucisate, Dar n-am știut atunci să-i prețuim menirea Și ne-am pierdut în versuri mult prea alambicate. Azi tristă ne e slova. Citită printre rânduri Un univers descoperi pustiu și-nlacrimat, Iar stelele din ceruri mai luminează gânduri, Și doruri, și speranțe, din vremuri de-altădat’ Căprar Florin
sâmbătă, 31 mai 2025