poetului Anghel Dumbrăveanu ceaţa se-nfiripă... dincolo de porţile soarelui, lumina stelelor adânceşte misterul. umbre se suprapun sub sticla cuvintelor. tună printre scuturile boreale ale lunii; cineva din spatele norului- ouă de struţ, aruncă prin ramurile înmugurite ale vorbelor. vrăbii-pe acoperiş, frâng curcubelul unei plecări: regrete în urmă... * lepidoptera, aripi cenuşii întinde peste frânturi de amurguri. venise timpul să-i ia iluzionistului viorile... * tăcerea se retrage în gângurit de concerte de flaute. marea desface izvoarele nopţii: risipă de lacrimi prin pustiuri. degete subţiri răsfiră croaziere pe singuratice praguri. femeia- pentru care merită să piezi o corabie, scrutează îndepărtatele zări...
sâmbătă, 31 mai 2025