preludiul nopții când din deal coboară seara, cu-a ei moale-ntunecare, prin păduri, pe vreo cărare, să bea apă din izvor, vine tiptil, pășind ușor, căprioara! soarele și el se-ascunde dincolo de deal, sub coamă, pregătind o noapte calmă, numai lacul se-nfioară de-a vântului bătaie rară, peste unde! în orășelul meu cochet, când noaptea-ncepe să se lase, se aprind lumini în case, și-un flăcău la colț de stradă, ascunde să nu se vadă, un buchet! chiar și tu te pregătești să intri cu mine-n noapte, alintând-mă cu șoapte, trezind în mine tainic dor când îmi spui încetișor, că mă iubești!
sâmbătă, 31 mai 2025