Când ai fost în suferinţă De prieteni, părăsit, Nimeni n-a stat lângă tine.. Numai Domnul te-a iubit. Şi ţi-a dat cântări pe cale Ca să fi înviorat Şi prin a durerii, vale, Suferinţa ai uitat! Când ai plâns cu lacrimi grele Nimeni nu te-a mângâiat Numai Domnul, către stele Ochii tăi ţi-a ridicat. Să priveşti la El, Divinul Cum pe cruce a răbdat.. Şi lăcrimă şi suspinul Atunci toate le-ai uitat. Când erai plin de putere Te credeai de neînvins Atunci toţi erau cu tine.. Toţi.. cu sufletul deschis. Dar când a venit furtuna Şi-a bătut în barca ta, Numai Domnul şi-a-ntins mâna Grabnic, a te ajuta! El ţi-a spus ca-n suferinţă Vei găsi dulci mângâieri Dacă paşii cu credinţă Merg mai avântat spre cer Fă-ţi prieten doar pe Isus Şi-n necaz şi-n bucurii Singur, n-ai să fi vreodată Chiar când toţi te-or părăsi!