Primăvara ca autoportret în verde

Primăvară de cleştar
mi-ai pus sufletul pe jar

Cum se-nalţă soarele
cântă iar izvoarele

Cântă ca nebunele
înroşindu-şi strunele

Cântă vai până la verde
sufletul de mi se pierde

Cucul cântă ca o floare
înfloreşte şi ne doare

Cade-o barză pe hârtie
şi cu primăvara scrie

De se-nchină frate cioara
c-a înmugurit vioara

Costel Zăgan, ODE GINGAŞE