Primăvară în București

În București e iarăși primăvară. 
Pe cer trec șiruri, șiruri de cocori. 
În Cișmigiu răsună o fanfară 
iar pe Lipscani e plin de trecători. 

E început de veac și încă-i pace. 
Se poartă pălărie și baston. 
Copii din cartierele sărace 
fac rând pe rând pojar și oreion. 

Cu mers agil sau leneș, de pisică,  
ies doamne la șosea. La Capșa-i plin. 
În prăvălii miroase-a levănțică 
și dușumeaua, vag, a petrosin. 

Cu râvnă lustruiește-un puști în stradă 
pantofi cu scârț iar domni citesc în ziar 
că-i criză și guvernul o să cadă. 
În suburbii dau oamenii cu var. 

Se-aud flașnete, cântă florărese 
cu glasul mic și ochi mijiți de vis. 
Cucoanele vorbesc despre mirese 
cu rochii și trusouri din Paris. 

Un angrosist ce are și moșie 
și un student sărac trec pe alei 
cu o domniță care nu prea știe 
de ce preferă rozei ghiocei. 

Iar tatăl care-și face socoteală 
în numerar, e trist. "Zadarnic țel... 
că primăvara-i irațională; 
desigur și femeile-s la fel."