Primăvara-n poezie Strălucește zarea de azur De lumina fața mi-e scăldată, Îmi rotesc privirea împrejur Pașii mi-i grăbesc întâia dată. Pe-o crenguță doua turturele Își înalță glasul către cer, Peste crânguri flori de albăstrele -Primăvara lasă un mister. Cerul se desface cu blândețe Curg poeme, versuri, melodii, Pe deasupra culmilor semețe Se aud frumoase simfonii. Florile se-aștern între izvoare Parfumate roze mă îmbie, În caldura razelor de soare Mieii sar din țarcuri pe câmpie. Frumusețea zilei mă-nconjoară Si cuprins ușor de fantezie, Mă apuc a nu stiu câta oară S-asez primăvara-n poezie. De M Horlaci. 20/1/16
sâmbătă, 31 mai 2025