Mai ninge-n geamul meu de când te strig, O veşnicie parcă a trecut! Mi-e dor de noi şi mi-este tare frig Simțind în piept un gol necunoscut. Pe străzi se-aud trecând colindători Şi stele mii se risipesc pe stradă, Eu lângă geamul trist ,pânâ în zori Stau şi visez la oameni de zăpadă. Visez la nopți ascunse -n felinare Şi la năframa zărilor albastre, Uitând o clipă lipsa ta cum doare Şi mii de lacrimi cum se ascund prin glastre. Priveşte umbra noastră cum dispare Topindu-se prin fulgi de nea în zori, Ascunşi pe veci sub aripi căzătoare Murim plângând prin ierni de-atâtea ori! Doar strânge-mă în palma dimineții Precum un fluture ce zborul i l-ai frânt, Am să te-aştep la umbra tinereții Să ne iubim prin adieri de vânt!