Colorată, rece, caldă, Şturlubatică şi tandră, Cu găteli de Esmeraldă Şi în ritmuri de ciuleandră, A ieşit toamna pe-afară Zgribulind şi se-nfioară Când din mantia polară Un vânt rece o-nfăşoară! Dar îşi saltă fusta creaţă Şi trecând prin nori de ceaţă, Sare gardul în grădină Căutând loc de hodină. Parcă cineva din spate O aleargă şi se zbate Să-şi păstreze fusta lună, Fără pete de rugină! Doar că cel ce-o fugăreşte Nu e vânt, e ger pe creste Şi-o să-i prindă în maramă Dalbe flori, dar să ia seamă Că oricât e de frumoasă, Colorată şi sfioasă, Va fi aspru pedepsită Şi îndată abolită! Iar din ţara ei de gheaţă Sora-i cea fără verdeaţă, Îşi va-ntinde plăpumioara Să-si îmbrace surioara!
sâmbătă, 31 mai 2025