- Ghilotinaţi pe-un eşafod de flori Ne-am regăsit în viaţa următoare, Imensitatea primelor ninsori A îngropat o crimă... Încă doare Că-i prea târziu sau Dumnezeu m-a vrut La marginea planetei deportată, Un deja vu, şi-o iau de la-nceput, Că inima ţi-e-n trupul meu sculptată. Ne căutăm oricâte ne despart, Eu fără tine nu mai ştiu ce-nseamnă Iubirea învelită în brocart Pe care lumi potrivnice-o condamnă. - Prin fiecare ev te-am căutat Cu spada-n mâini, condeiul în cerneală, Pe insule pustii, ca exilat, Ți-am scris poeme. Nu e o greşeală Că azi suntem uniţi de-acelaşi vers. M-au deportat în inima Crimeii, Dar sângele ninsorile l-au şters Şi-am renăscut din inima femeii Pe care o iubeam fără să sper C-o voi găsi în viaţa următoare, Dar azi se sting cometele pe cer Când luna-ntoarce faţa după soare. Liliana Trif & Ioan Grigoraș