Prin vers am îndulcit amarul trăirilor cotidiene, Cuvântul scris fiind balsamul, iubirilor nepământene. Tot versul mi-a fost bun prieten, și dialoguri am purtat Oricât de mare-a fost durerea, și-oricât am fost de-nsingurat. Prin vers azi năzui să ajung aproape de al vostru suflet, Oriunde-ați fi în lumea asta, să răscolesc al vostru cuget. Să știți că rolul de poet, nu-i nici ușor și nici străluce, Iar celor ce se-ncumetă, nici fericire nu le-aduce. Să mânui strofa și cuvântul, din ele dâltuind frumosul, E privilegiu, dar și muncă – n-o spun făcând pe firoscosul! E greu să ai audiență, când la putere-i vizualul Cuvântul scris interesează, doar de vizează trivialul. De-aceea vă îndemn frățește, nu fiindcă mi-ar fi bine mie, Din când în când, stimați prieteni, citiți și câte-o poezie!
sâmbătă, 31 mai 2025