Printre nuferi cântă vântul La umila lui vioară Frunzele se strâng uşor Şi în stoluri zboară zboară. Din seminţe ce-ncolţesc Răsar flori îmbietoare Cu petalele-mprejur Stau cu ochi deschişi la soare. Verzi copaci îşi dezmorţesc Trupurile într-o doară Căci au hibernat destul În marama lor de ceară. Mugurii îşi dau în petec Printre crengile-arămii Unde veacul şi-l vor face Cuprinşi de-albe nostalgii. Lacul a-nflorit prin nuferi Vântul cântă la vioară Purced frunzele în dans Pe cer stele zboară zboară.