Privesc trecuta vreme şi-mi amintesc cu drag, De-o zi frumoasă-n care,mă aşteptai în prag… Să mă cuprinzi în braţe, la piept ca să mă strângi… Nu-nţelegeam atunci de ce mereu tu plângi! Mi-aduc aminte azi, când eram doar noi două, Tu mă rugai să-ţi cânt o melodie nouă, Când lacrima-ţi curgea şi-ţi cuprindea privirea… Eu nu te-nţelegeam! Dar îţi ştiai menirea! Tu m-ai luat din casa cu umbre negre, reci, Erau orfani acolo! Dar mi-ai promis că-n veci N-ai să mă laşi uitată, cu drag ai să mă creşti, Iubirea ta curata, ai să mi-o dăruieşti! Şi m-ai luat de mână, mi-ai spus că Dumnezeu, Se ingrijeşte-n taină de-orice orfan al Său! Tu paşii mi-ai vegheat, mi-ai îndrumat viaţa… Azi, cum să-ţi mulţumesc? Ce dor mi-e să-ţi văd faţa! Să-ţi văd zâmbetul dulce ce-n minte mi-a rămas, Să-ţi simt iubirea caldă din unduitul glas, Şi să primesc mustrarea când tu mă dojeneai… Să-ţi văd înlăcrimarea că-n taină sufereai! Mi-e dor ca să mă chemi, cum numai tu ştiai… Mi-e dor să-mi dai iertare cum numai tu-mi dădeai… Mi-e dor de tine, mamă… şi dorul meu nespus, Îmi clocoteşte-n suflet! Şi strig iar la Isus… Căci singura fiinţă ce-n lume m-a iubit A fost măicuţa-mi sfântă..cea care s-a jertfit… Că nu cea care naşte e-adevărata mamă... Doar cea care te creste,de tine,ţinănd seamă... Doar Tu,Isuse Doamne,alinul îl poţi da, Acelui care-n lume,rămas-a fără ea! Doar Tu îi umpli golul,din sufletu-i,adânc… O,Doamne! Numai una e mamă pe pământ! Tu m-ai chemat la cruce, la Dragostea curată Şi pentru toţi orfanii, cu drag, Tu le eşti Tată! Nu-i voi uita iubirea, nici faţa-nlăcrimată… Şi-a împlinit menirea! A fost adevărată! E ziua ta măicuţă! Şi nu te mai găsesc… Doar crucea la mormântu-ţi, în lacrimi o privesc! Şi astăzi ţi-aş aduce buchete de flori, mii… Dar a rămas o cruce! Şi amintiri, tot vii!