Prizonierul dragostei sublime

Sunt prizonierul dragostei sublime 
Ascuns de-a ta suavă-mbratisare 
În temnița iubirii-n adâncime 
Iar cheile-s demult zvârlite-n mare. 

Atingerile tale-s diafane, 
Magnifice plăceri și dragi torturi,  
Iar gura ta ce-mi da de dor frisoane 
Cătușe buzelor mi-a pus cu un sărut. 

Să evadez din dulcea închisoare 
N-aș încerca și nici nu îmi doresc, 
Căci unde oare-n lumea asta mare 
O temniță mai dragă am să găsesc? 

Ce dulce-i a mea viață de ocnaș 
La care-aprigul destin m-a condamnat, 
Și în închisoarea-n care sunt viețaș 
Sunt osândit să te iubesc neîncetat. 

Căprar Florin