Am să-mi iau bilet doar dus chiar de viaţa-i la apus şi-am să urc în trenul care, chiar de-s singură,nu doare sufletul că n-am ştiut să aleg şi c-am pierdut inocenţa şi iubirea şi-am uitat care-i menirea pentru care-am fost creată şi-am pornit să fiu odată. Fără lacrimi şi regrete singură şi pe-ndelete voi face călătoria fiindcă voi avea tăria să mă bucur c-am ajuns să fiu eu şi că-i deajuns.