Mama mea se află printre oamenii buni, Căci ea mereu face rugăciuni, Din ochii ei, curg lacrimi fierbinți Și cred c-o să fie acolo, la sfinți. În viață, drăguță, mereu m-a-nvățat, Să fiu la-nălțime și n-am renunțat, S-ajut oamenii atunci când le e greu Și să mă lupt în viață la fel ca un leu. Vorbele ei alese din sufletul nins, Aleargă spre soare și răul e-nvins, Apare durerea, de ea vreau să fug, De-acasă la stele să nu mai ajung. O rugă de-a ei e candelă-n cer Și-apoi făr' de știre durerile pier, Când noi împreună stăm într-un loc, Toate se transformă din apă în foc. Iubirea de semeni e un foc aprins Și vrem ca-n lumină tot omul cuprins.
sâmbătă, 31 mai 2025