Există oare-o lume în care mai trăiesc Acelea dintre gânduri ce-au încolțit cândva, Când ele, dintre toate, știau că te doresc Și-mi deveneau cuvinte? Privirea le scria. Mi le citeai, ferice, vedeam cum le citești În ochi lucind a rouă, pe buze care vor Fierbinte apăsarea în care simți că ești Un trup cu două inimi unite-ntr-un fior. Eu cred în lumea-ceea de gânduri strălucind, Eterne ca iubirea, o lume fără praf Depus pe-o amintire ce s-a pierdut jelind O viață mult prea scurtă și fără epitaf. Iar dacă ea există prin gânduri de demult, Aș vrea să cred că unul, citit în ochii tăi, E fericit și astăzi și-aș vrea să îi ascult Dorința de-altădată și-a’ inimii bătăi, Căci gândurile mele, acelea de acum, Pulsează pentru tine și-ar vrea ca tu să ai Privirile-ațintite spre ele, ca și cum Doar ele-ar ști cărarea spre-al gândurilor rai.
sâmbătă, 31 mai 2025