Ramura de măr M-a trezit, - de dimineaţă Ciocănind discret la geam Ramura de măr, în floare Pe-o rază dulce de soare, Cu-a ei salbă de mărgean Cât mai mândră-n noul an. Am deschis uşor fereastra Să răspund la provocare; Era-n alb, toată-mbrăcată Strălucind, înveşmântată, Şi-n bucuria-mi, cea mare I-am făcut cu drag urare: - Bine-ai venit, rămurică Ce-ai bătut la geam afară, Plină de flori, să-mi aduci Prin raze de soare dulci Mireasma-ţi de primăvară Cu frumseţea ei cea rară! Tu-mi trezeşti dorul cel viu Cum că totu-i spre-nnoire, Că-n verde se primenesc Şi că-n orice zi tot cresc, Pomii pentru-a lor menire Încă-un an pentru rodire! Tu-mi re-aduci cu bucurie Vestea bună-a dezvoltării, Aşa cum Domnu-a gândit Când la-nceput le-a zidit, Prin planul sfânt al creării 'N scopul binecuvântării! - Prea frumoasă rămurică Ce mi-ai ciocănit în geam, Inima-mi, ai re-nviorat-o... Cu mireasm-ai întremat-o Şi-alba salbă de mărgean Ce ţi-ai pus şi-n acest an! Şi pe-a timpului... trecere, Ramură de flori frumoasă! Când vei fi de roade plină Cu mult soare-n zi senină, Te-oi primi cu drag în casă Cu fructe coapte la masă! Flavius Laurian Duverna 10 iunie 2013
sâmbătă, 31 mai 2025