Visele noastre Amintiri Prinse într-un buzunar ruginiu S-au spulberat Au prins aripi Și au alergat către mare Într_un galop Răsărit dintr-un abecedar al copilăriei Iar noi le-am lăsat Fără să știm unde și când s-au pierdu Încețoșate de lacrimi Până acum când au crescut Și au fost văzute răzleț Iar valurile le-au cuprins gleznele Și au vrut să le spintece Intr-un loc uitat Iar ele au căzut Și au fost la un pas de moarte Apoi, Cineva a deschis abecedarul Și cu litere amestecate S-au desenat oceanele În care se vor naște nopțile Visele și amintirile spulberate!