Tu, dragul meu, mi-ai scris și ai riscat, iar eu, citind, îmi dau, acum doar, seama că amândoi, din timpul de-altădat’, simțim la fel, dar vezi și tu că teama a fost aceea care, între noi, nu a lăsat iubirea să se-arate. Ți-am scris și eu, dorind ca amândoi să-i facem adevărului dreptate, să nu mai ocolim un lucru clar: noi suntem, împreună, bucurie, și ne simțim atât de bine chiar atunci când, plini de noi și cu trufie, ne lăudăm cu alte cuceriri, prin viața agitată ce-am trăit-o. Am suferit și eu, să nu te miri, dar tot ce-am scris, am rupt și n-am grăit-o. De-acum, săruturi lungi vor pedepsi și trupurile noastre însetate, și buzele ce n-au putut vorbi, căci nu-i târziu și ... asta-i! Vezi, se poate!
sâmbătă, 31 mai 2025