- Aș vrea să scriu pe treptele cetății Câte-un catren cu rimă-mbrățișată, Să-ți prind în el splendoarea nudității Cu fructul copt și umbra delicată, Când calci pe vers să-ți tremure piciorul, Metafora să-ți cânte de plăcere, Iar sânul mic să fie vrăjitorul, Tot ce-mi doresc în palmă să-mi ofere. În turnul vechi ți-aș desena pe spate Un fluture cu aripi desfăcute Să-mi răcorească buzele uscate Când decolteul vor să ți-l sărute. - Aş vrea să uiţi de vremea ce-şi întinde Mătasea grea pe pleoapele închise, Să ningă cu flori dalbe prin colinde Când mă atingi... Poveștile-au fost scrise Să le trăim chiar dacă ani-lumină Stau între noi. Cortina de-ntuneric Să-nvie amintirea pe retină, Să îmi străbaţi barbar şi esoteric Câmpia joas-a pântecului, visul Care-mi îmbracă nopțile-n plăcere, Că nu mă-mpac deloc cu compromisul De-a face-n timp util remaniere. Ioan Grigoraș & Liliana Trif