se duc lupte mari la mansardă pasărea zdrobită de-năltimi se lasă uitată-n cădere în fiecare clipă steaua lăsând urme cenușii se pierde ca mai apoi să renască lovind stâlpii de plumb ursuleții de pluș și noptiere prăfuite copilării ucise cu albastru în vârf de condei în care nori fumurii dau năvală furând vata de zahăr și cutiile de caramele inamicii solicită întăriri deschizând fereastra dincolo de front la întâmplare nestingherită apărea copilăria plutind fără cioburi înfipte nebunatică aproape de prag visele din vata de zahăr în buzunarul unui copil lăsat să viseze sperând să-nvinga-n cele din urmă suferințele noastre îngropate în clipocitul valurilor libere de abisul singurătății respirând eternitatea
sâmbătă, 31 mai 2025