România răstignită

Românie, Românie, ţară tristă, muribundă,
Ultimele tale lacrimi în ţărână se scufundă.
Ciocanul lovind în cuie se aude tot mai tare,
Maica Domnului ţi-aprinde sub cruce o lumânare.

Iuda politicianul te-a vândut, rânjind a coasă,
La pachet cu toţi eroii, pe preţ de târfă leproasă:
Zece dolari, zece ruble, zece euro goi, trişti,
La o bancă mondială, la Pilaţi ecumenişti.

Sinedriul, fără vreun scrupul, a ratificat trădarea, 
Şi te-a împins în pretoriu, ca să-ţi afli condamnarea:
Biciuire! Biciuire! Ucideţi Ortodoxia!
Răstignire! Răstignire! Crucificaţi România!

Săvârşitu-s-a! se-aude peste ceruri o strigare:
Ţara mea îşi dă acuma, blândă, ultima suflare;
Mor a doua oară sfinţii noştri trecuţi în vecie:
Andrei, Ştefan, Brâncovenii, Românie, Românie.

…………………………………………………

Dar ce-i cu şoaptele acestea?
Oare nu s-a-ncheiat povestea?
Se-aude-o voce de Fecioară
Ca un zefir de primăvară,
Ce parcă-ntoarce nişte file:
Răbdare… S-aşteptăm trei zile…

9 Aprilie 2017,
Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)