În zugrăveala-nvechită, El, searbăd; ea, cu ruje-aprinse, Biserica de ei clădită O ţin cu degete întinse. Năluci din vechiul timp desprinse, Ştiu viaţa lor că e sfârşită În zugrăveala învechită, El, searbăd; ea, cu ruje-aprinse. Şi nu-şi blesteamă-a lor ursită… Dar orice candeli când văd stinse, Şi sfânta slujbă părăsită, Ei plâng cu lacrimi neînvinse În zugrăveala învechită.
sâmbătă, 19 aprilie 2025