Rondelul paşilor pierduţi

Pierduţi sunt paşii în nisip
Şi nu mai sper să-i văd vreodată,
Căci risipiţi în marea toată
Să-i regăsesc nu mai e chip.

Furaţi de vânt au fost odată...
De i-aş mai vrea, măcar un pic,
Pierduţi sunt paşii în nisip
Şi nimeni nu o să-i revadă.

Poate cândva-ţi vei aminti
De-o plajă şi de-o lună plină,
Ce-au fost doi martori fără vină
Iubirii pure-a doi copii.

Pierduţi sunt paşii în nisip...