Să dormim în pace

Să dormim în pace
...
Nu români, nu ne-om trezi vreodată
Și vom dispărea ca niște bieți cobai,
Împărtășind aceeași tristă soartă,
Că nu ne merităm superbul ”colț de Rai”!
...
Suntem un neam cu prea multă răbdare,
Deși ne tragem din cei mai bravi eroi,
Privim nepăsători cum țara noastră moare,
Cum ne distrug străinii, bătându-și joc de noi!
...
Din rândul nostru-și pun călăii, lefegiii,
Iar noi dormim într-una că nu avem tăria
Să alungăm tâlharii, să ne-apărăm copiii,
Pentru că nu ne pasă de noi și România!
...
Suntem ținuți în beznă, să nu putem vedea
Cum țara își trăiește ultimul ei ceas,
Cum păpușarii lumii trag nesătui de ea
Și România moare trădată, pas-cu-pas!
...
Noi nu ne merităm tărâmul ăsta sfânt,
Ținut cu prețul vieții de bravi înaintași,
Am făcut din țară al neamului mormânt,
Din ”somnul cel de moarte”, somnul unor lași!...