Aveau poftă de clătite... Am făcut, au fost prăjite, Încet una câte una Şi umpleam cu spor întruna Cu fineti şi dulceaţă! Nu mai puteam face faţă La viteza cea cu care Lua-n grabă fiecare Clătite să-şi potolească Pofta cea copilărească! Mi-a venit pe loc ideea Să întreb, să cer părerea: „Dacă unul le prăjeşte, Altul le umple, frăţeşte Împărţim munca la toţi! Tu, cel mic, ne-arăţi că poţi Să rulezi şi-n viitor De ne mai este aşa dor De clătite, doar împreună Le vom face cu voie bună!” Fiecare a făcut Ce a-nvăţat şi ce a ştiut... Am mâncat clătite bune Iar pe viitor, pot spune, Voi lăsa pe ei să facă Clătite, ca într-o joacă!
sâmbătă, 31 mai 2025