Tu să-mi rămâi aproape orice-ar fi, Iar eu, la rându-mi, îți voi fi cărare Spre tot ce îți aduce vindecare. De dragul tău... în stare-a mă jertfi. Din cât îți vei permite să îmi fii, – Pe cel puțin atât promit să-ți fiu! Primește-mă – e tot ce vreau să știu – Și-am să-ți devin bătaie-a inimii. Permite-mi să îți fiu o reverie Și hai să ne lăsăm purtați de val... Noi nu am fost făcuți pentru banal, O știi, și-o știu – ca pe o poezie. Și dacă tot a fost așa să fie, Ce-ai zice... poezia – să fim noi? Întreaga lume s-o-mpărțim la doi Și să ne bucurăm o veșnicie...