să adunăm timpul trecut cu timpul ce vine în mulțimi concentrice dense tot mai dense să nu se îndepărteze, să ne urmeze să fim clipa cea mai bună pentru zarea de lumină care vine să ne-adunăm mâinile cu umbrele să fim pace, bucurie inimă și-nțelepciune să fim treapta cea mai naltă căutărilor peste ieri, peste măine și azi infinit iubire să fim până când ne vom fi scuturat de toate cum niște nori de ninsori și vom fi un câmp de ghiocei veseli și năuc de visători _ Copyright Mariana Fulger
miercuri, 16 iulie 2025