Să nu mă cerţi!

Să nu mă cerţi, iubitule, că plâng!
Mi-au înflorit caişii pe retină
Şi lacrimile strânse-n pumnul stâng
Bătătoresc cărarea spre lumină.

În buzunarul de la piept mi-ai pus
Grădina timpului cu merii-n floare
Şi visurilor stinse în apus
Le-ai dăruit o clipă de candoare.

Să nu mă cerţi, iubitule, când tac!
Am răstignit tăcerea pe oglindă
Şi din blestemul florilor de mac
Nestăvilite doruri stau la pândă.

Din volumul / Poeme cu îngeri