Să nu mă uiți!

Să nu mă uiți, chiar dacă deodată
Iubirea ce a fost s-a spulberat
Fusese-așa frumos și e păcat
Să nu ne mai vedem câteodată,

Ca doi prieteni buni să depănăm
Ce-a fost sublim, acea iubire care
Ne-a reunit, n-a fost întâmplătoare
De-aceea să-ncercăm să n-o uităm.

Să nu mă uiți, nici eu nu te-oi uita
Atâta timp am fost îndrăgostiți;
Cu despărțirea am fost oropsiți,
Dar asta-i viața, nu o poți fenta!