Să nu mai taci iubito!

Să nu mai taci iubito!

Când taci iubito, mă îngânduri,
Tu, lumina vieții mele,
Rază coborând din stele,
Prințesa mea cu ochii verzi,
Poem neașternut în rânduri,
Dacă taci, mă întristezi!

Când taci, mi-e dor de glasu-ți dulce,
Mi-e dor de șoaptele-ți de dor,
Că tu-mi ești cea mai blândă cruce,
Ce doar destinul mi-o aduce
Răstignindu-mă ușor,
Pe care eu, trăiesc și mor!

Și precum frunza din copaci
Atinsă de-o blândă adiere,
Nu mă înveli-n tăcere,
Spune orice, spune-o părere,
Să te aud e-a mea plăcere,
Iubita mea, să nu mai taci!