S-au spus prea multe vorbe, prea multe înțelesuri Și poezia însăși a sărăcit în versuri. Iubirea, de-i iubire, Hai spune, cui s-o dai Când sufletul sălbatic E tropotit de cai? S-au scris prea multe ode, prea mulți eroi sunt falși Și-n inimă iubirea E-o urnă pentru arși. E-un rug ce se înalță în piețele pustii, E-o lacrimă de-albastru în nopțile târzii. E-un dar ce niciodată nu vei putea să-l dai Ecoului ce poartă Doar tropotul de cai.