Beau vinul zilelor acestea, Prefabricat spre a-ntrista, Că s-a sfârșit aici, povestea, Și cred că astăzi voi pleca. Mi-aș fi dorit să pot rămâne, Aș fi-ncercat să stau aici, Dar nu știu unde voi fi mâine, Sub semnul orelor prea mici. Cad în genunchi pe scoici uscate, Și apa bate-n carnea mea, Și-un clopot greu, în cap îmi bate, Că iar mă voi înstrăina. Și Sena-mi vine mai aproape, Și îmi șoptește, o să pierzi... O, unde-ți verși aceste ape, În ochii ei, în ochii verzi? Beau din Bordeaux, și nu-mi mai pasă, Poate cândva o să revin. Paris, mi-ai fost a doua casă, Dar tot aici, mă simt străin. 31.08.2019 Paris
sâmbătă, 31 mai 2025