Samson,gigantul in credinta De o femeie-a fost invins- Fermecatoarea ei fiinta In lant de-arama l-a cuprins. Il vad cum il apuca mila In poala-i stind nevinovat Cum fara de de simtiri,Dalila Il da vrajmasilor legat. In temnita intunecata Cu ochii scosi,cu parul tuns Gindea:de-as mai avea o data Putere,imi va fi de-ajuns. Cu fata trista-ntunecata Invirte risnita mereu Prin fapta lui necugettata L-a suparat pe Dumnezeu. Dar...ce e forfota de-afara? Se-aud cintari,se-aude joc Se pregatesc de sarbatoare Toti filistenii-s la un loc. Si in ulcele curge vinul Si tobe bat asurzitor Aceasta ii mareste chinul De-a fi ajuns de risul lor. Multimea cinta si invoca Pe dumnezeul lor,Dagon- Un dumnezeu de lemn,de coca In templu asezat pe tron. Cu nebuneasca bucurie Intreg poporul a strigat Samson in fata lor sa vie Si sa se-apuce de jucat. ...................................... Si il priveau si demnitarii Cum tot jucind,ii desfata. Samson ruga atunci pe Domnul Ca sa se poata razbuna. Caci isi regreta nevegherea Cu lacrimi calde ca de foc Si Dumnezeu ii da puterea, Nu si vedeile,la loc. Si dus de-n tinar linga casa De stilpii ei s-a rezemat Si intre batele vinjoase Pe amindoi i-a-mbratisat Si dintr-o singura sfortare Darima toata casa lor Si o multime foarte mare De filisteni,sub ziduri mor. Alecsandru Serban