Sărutul

Lasă-mă să-mi curăţ oasele albite de teamă
să deschid uşa dulapurilor din care să fugă
iepurii maronii ce s-au hrănit din morcovi
răsăriţi nu se ştie cum tocmai din scândura
dulapurilor
apoi lasă-mi dulapurile cu uşile deschise
să pot aerisi interiorul viselor
adunate în colţuri apăsate de greutatea cuvintelor
şi doar uneori adu un lighean mare
în care să încapă tot sângele trandafirilor
cu care vrei să pedepseşti sărutul
de acum