Să-ți descifrez conturul irizat

- Nu știu de ce în nopți pustii mă zbat
În camera cu chipul tău pictat
Sus pe tavan și te privesc din pat
Să-ți descifrez conturul irizat

Ce-n mintea mea demult s-a impregnat.
Mă uit în jos, în colțul depărtat
Văd orologiu cum s-a dezbrăcat,
Aș vrea să-i cer și lui măcar un sfat:

Să te citesc ușor ca pe-un tratat
Cu foi subțiri și textul elevat
Scris de un zeu atent și talentat?
Nu vezi şi tu că el m-a plagiat?

- E poezia trupului motiv
Să fii insomniac sau depresiv
Ori cauţi scuze să rămâi captiv
Când ochii tăi pierduţi contemplativ

Schițeaz-un zâmbet interogativ,
Şi-mi urmăresc febril, intuitiv,
Sânii ascunşi sub bucle? Nu-i tardiv
Să mă inviţi c-un gest intempestiv

Într-un poem albastru, emotiv,
Să împletim suprem şi exclusiv
Dorinţe tăinuite invaziv
Servite-n nopţi de foc aperitiv.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif