trăiesc satul din mine, respirând cupole, biserici, tinda în care mama mă naste din rugăciuni, iertându-mi încercarea de a nu fi răsăritul unui apus, înclestarea palmelor mele. trăiesc satul din mine. refuz chemarea pietrei, a zgomotului, a firului încâlcit, a unei cunoasteri desarte. ajunge nasterii mele o moarte, o trecere din pântec în pântec. trăiesc satul din mine. el m-a ales, pe calea predestinării, fânul miroase a dragoste, amorezații ca niste stânci visează pietrele doamnei. doar satul din mine, dă glas iubirii banalului, o lovitură mortală, când te respir cu oameni cu tot.
sâmbătă, 31 mai 2025