Te-am aflat în tăcerea crinilor din adâncul unde-mi arunc măştile dincolo de gânduri încovoiate de cuvinte creşte luminarea acceptării sau poate o altă ipoteză a iluziilor Te-am căutat pustiită de mine într-o bezmetică anulare Tu ai fost mereu acolo fereastră deschisă spre o a cincea dimensiune Te privesc să-mi contemplu visele străfulgerări de închipuiri pe marginea osmozei dintre iubire şi renunţare statui de piatră şi soare sparg nerodirea în unda de cleştar din inima împovărată de nelinişti şterg otrava amânarea repetată Te zăresc pe tine din nou vis sau visitor păzitor în care mă regăsesc în ţara fiarelor îmblânzite de puritatea iubirii.
sâmbătă, 31 mai 2025