- Iubirea mea tulburător de vie Povestea mea şi-a ta cine-o va scrie? Ne vor închide visul într-o carte Să-l ducă peste veacuri mai departe? Tot noi, şi-atunci, în viaţa următoare, Două extreme cu zăpezi polare, Vom sta pe cer şi vom culege norii, Ne vor privi în treacăt muritorii. Dar pân-atunci mai este încă vreme Să împletim vreo câteva poeme Pe balansoarul alb de pe verandă În basmul scris cu miere şi lavandă. - Iubirea mea, crâmpei de poezie, Și stelele din cer or să ne știe Că nu s-a scris nicicând pe bolt-albastră Un basm peren ca și romanța noastră, Nici azi și nici în epoci viitoare Nu vor mai fi povești nemuritoare, Magnolii albe să-nflorească-n versuri Metafore să-mbrace mii de sensuri. Hai să trăim etern această clipă, Să n-o gonim iubindu-ne în pripă Că timpul meu cu-al tău se suprapune Și despre noi va scrie-ntreaga lume. Liliana Trif & Ioan Grigoraș