Iată vine o scrisoare ca o frunză dintr-un pom cine o citește moare cine nu n-ajunge om Ca o frunză dintr-un pom o să cadă viitorul dacă nu ajunge-vom unde ne-a secat izvorul O să cadă viitorul cine-l vede însă moare știe totuși ziditorul rana este o scrisoare Ca o frunză dintr-un pom Doamne se zidește-un om Costel Zăgan, CEZEISME II