Da!... Rând pe rând se sting gorunii! Pe lăngă garduri plâng și spinii. Se duc să-și înnoiască rădăcinile Lăsând în urmă toate rătăcirile. Se duc și ei chemați la Sfântul Să lumineze-n veci pământul Și de sub mantia împărătească Să-nvețe iarăși câmpul să rodească. Să-nvețe florile să cânte Sub ale lunii raze blânde Și să alunge clipele flămânde Ce scurmă-n ale noastre oseminte! Se duc și-n urmă doar pustiul Mai răsucește bisturiul Pe undeva, prin liniștea grădinii, Pe unde au trăit cândva gorunii! Trec pași prin ale noastre gânduri Și lacrimi urcă din adâncuri, Se-aprind făclii la marginea pădurii, Iar sus, în cer se-adună-ncet gorunii! Trec pași prin liniștea grădinii Și rând pe rând se duc gorunii! 22-08-2016